Sărbătoare

Azi, de Ziua Naţională, calculatorul meu a lucrat. Am ascultat, în special, radio pe http://www.srr.ro/, postul România Actualităţi, dar şi pe http://www.tvr.ro/. Am citit programul şi ştiri.

Parada mililară am văzut-o la televizor, dar îmi place mai mult sunetul de la radio.

Greieraşul a ascultat tot ce au emis difuzoarele calculatorului. El ştie şi rezultatele votului de ieri.

La un moment dat, am auzit ţârâitul greieraşului. Era ziua, afară senin şi cald, 16 grade Celsius. M-am uitat în cutie. Greieraşul îşi mişca aripile, nu picioarele, aşa cum citisem că produce sunetele. Am făcut şi poze. Dar am aflat ceva nou!

Tot despre greierul meu

Eram supărată că nu am reuşit să-i fac o poză artistică greieraşului meu.

Am citit mult despre greieri, cicade şi alte insecte. Ştiam ce mănâncă şi eram liniştită. Atâta vreme cât lângă sobă se vor găsi frunze şi o bucăţică de biscuit (am văzut că examena biscuitul într-o zi, chiar l-am pozat atunci, tot o poză neclară), greieraşul meu va fi în siguranţă. Dacă nu va sta în calea pisicii.

Într-o seară, era în faţa sobei. L-am prins de un picior şi l-am pus într-o cutie de la îngheţată. Am făcut câteva găurele în capac şi am strecurat în cutie bucăţica de biscuit şi câteva frunze verzi. Le-am gasit în nectarinul din faţa uşii.

Am reuşit să fac poze. Cred că greieraşul nu se teme. Vede că are mâncare, eu am grijă să-i schimb frunzele, i-am pus o bucăţică de clătită, fructe... Şi îmi dă voie să-l pozez.

Găinile descifrează secretul alergiilor umane

Oamenii de ştiinţă recurg la studiul găinilor pentru a dezlega enigma alergiilor severe care afectează din ce în ce mai multe persoane, peste tot în lume, relateaza BBC.co.uk.

De ce? Pentru că înaripatele galinacee pastrează în codul lor genetic o versiune “fosilizată” a moleculei cauzatoare de reacţii alergice severe în rândurile oamenilor.

Experţii britanici care au dat publicităţii rezultatele studiului atrag atenţia asupra noilor căi de cercetare în ceea ce priveşte profilaxia alergiilor.

Moleculele descoperite la păsări, numite IgY, par să fie vestigiile moleculelor umane de acelaşi tip, IgE – principalul agent vinovat de slăbirea sistemului imunitar în cazul crizelor de astm sau al şocurilor anafilactice. Principala pistă urmată de cercetătorii britanici vizează înţelegerea motivului pentru care IgE cauzează probleme, şi IgE nu.

Urmând paşii evoluţiei, oamenii de ştiinţă încearcă să înţeleagă unde s-a produs modificarea moleculară.

Sursa: Cotidianul